VIDEO Ce trebuie să ştii despre distonia laringiană
Unele persoane fac glume şi spun că o persoană care vorbeşte aşa este rudă cu Robocop. Nu prea e de glumit pe seama unor persoane afectate de distonie.
Ce este Distonia laringiană
Distonia laringiană este o tulburare neurologică de mişcare. Orl-iştii îi spun disfonie spasmodică, din cauza spasmelor involuntare apărute la nivelul coardelor vocale. Bolnavul va începe să vorbească întrerupt, afectându-i calitatea vocii şi implicit a vieţii.
Distonia este considerată o boală rară. Aceasta poate afecta doar o anumită parte a corpului sau mai multe. Astfel, apare la muşchii gâtului, ai feţei, ochilor, maxilarului, limbii sau la coardele vocale.
Nu se cunoaşte exact cauza reală a acestui sindrom ce reuneşte un set de simptome, însă neurologii afirmă că s-ar datora unui dezechilibru la nivelul ganglionilor bazali din creier. Aceşti ganglioni reprezintă o masă de materie cenuşie localizată inferior de ventriculul III şi sunt responsabili de coordonarea mişcărilor.
Tipuri de distonie laringiană
- de tip aductor, în acest caz vorbitul duce la contractarea involuntară, anormală şi în exces a muşchilor laringelui, care aduc împreună coardele vocale. Prin acest lucru se produce efectul de strangulare a vocii şi pauze scurte în vorbire.
- de tip abductor, aici apare o contractare puternică şi involuntară a muşchilor care separa coardele vocale, situaţie ce va determina vorbitul în şoaptă.
- o combinaţie din cele două tipuri de distonie laringiană, adductor şi abductor. Persoana poate avea amândouă felurile de spasme involuntare. Acestea vor fi însoţite de un tremor al vocii, ori de un tremor care afectează gâtul şi faţa.
Diagnosticare
Este dificil de diagnosticat la noi în ţară, iar neurologii şi orl-iştii îşi cam trimit pacientul de la unul la altul. Este foarte important istoricul sănătăţii bolnavului pentru a pune un diagnostic corect. De asemenea, medicii ORL îţi cer să faci următoarele investigaţii: stroboscopie, fibroscopie.
Şi psihologilor li se cere opinia în această problemă de sănătate, pentru a confirma sau infirma dacă este o tulburare pe fond psihic. Neurologii te trimit să faci RMN cerebral şi nu numai. De multe ori, rezultatele acestor investigaţii nu indică nicio problemă, nici la nivelul gâtului, nici la cel al capului.
O analiză extrem de utilă pentru diagnosticare şi pentru dozarea corectă a injecţiilor cu toxină botulinică este Electromiografia (Emg-ul) în muşchii laringelui. Din păcate necesită nişte ace speciale şi nu se face la noi în ţară.
Injecţii cu toxină botulinică
La ora actuală, distonia laringiană se tratează cu injecţii cu toxină botulinică în muşchii laringelui, odată la 3-4 luni. Deşi în SUA şi alte ţări injecţiile acestea se fac la nivel local, la noi se fac fie prin intubare (cu ajutorul anesteziei generale), fie prin nas (cu ajutorul fibroscopiei).
Persoanele care au în familie pe cineva bolnav de Parkinson pot răspunde la un medicament levodopa (formă sintetică de dopamină).
Eliminarea stresului şi exerciţiile foniatrice regulate pot îmbunătăţi calitatea vocii.
În România există la Timişoara o asociaţie a pacienţilor cu distonie şi se numeşte Asociaţia Children’s Joy.
