Sanatatea ta / Tratamente »

Trusa de prim ajutor pentru concediu

Autor: Claudia Georgevici | 03 iulie, 07:55 | 0 comentarii | 3778 vizualizari

Arsurile solare, insolaţia, intoxicaţiile alimentare şi înţepăturile de insecte sunt câteva dintre laitmotivele sezonului estival. Care însă te pot ocoli vara aceasta dacă îţi iei măsurile potrivite.


Rău de mişcare? Nu citi în maşină!

Ştii din experienţa anilor trecuţi că ai rău de mişcare? Dacă pleci la drum anul acesta, ia măsuri din timp. „Răul de mişcare apare în urma neconcordanţei dintre stimulii primiţi de creier de la receptorii vizuali şi cei ai echilibrului, unele persoane fiind mai sensibile decât altele din acest punct de vedere”, spune dr. Călin Ciubotaru, medic de familie. Din cauza acestui dezechilibru, mai frecvent la copii şi la femei, apar şi senzaţiile neplăcute precum starea de rău general, de greaţă şi de vomă. Poţi limita aceste stări dacă în maşină reuşeşti să-ţi găseşti o poziţie care să reducă la minimum mişcările corpului şi ale capului. Nu citi în timpul călătoriei şi concentrează-te asupra unui punct imobil din afara maşinii.

Tratament: „Există o serie de medicamente care se pot administra în tratamentul sau prevenirea răului de mişcare, dar ele ar trebui luate la recomandarea medicului, deoarece pot avea uneori reacţii adverse, interacţiuni sau contraindicaţii importante”, spune medicul Călin Ciubotaru. Printre medicamentele indicate în răul de mişcare se numără antihistaminicele. Exact, medicamentele pe care le iei şi în caz de alergie.

Remedii naturale: Cu trei zile înainte de plecare, bea zilnic două căni cu infuzie de păducel. Adaugă o lingură de plantă la 250 ml de apă clocotită, îţi recomandă dr. Cristina Bălănescu, medic primar medicină generală, cu competenţe în terapii complementare de la Centrul Medical „Clar Med” din Bucureşti. Mai poţi încerca şi mugur de arin alb, sub formă de extract, câte 50 de picături dimineaţa şi seara, cu trei zile înainte de plecare şi 50 de picături în dimineaţa plecării.

Soluţii homeopate: Cocculus, Nux Vomica (înainte de călătorie se iau preventiv două comprimate, de două ori pe zi, iar dacă se administrează atunci când apare starea de disconfort, se iau câte două). Comprimatele se dizolvă în gură, apoi se înghit (la copiii mici se dizolvă în apă plată).

Înţepătură de insectă? Poţi folosi apă şi săpun!

Indiferent de câte măsuri am lua, nu ne putem feri în totalitate de insecte. Cele mai multe dintre înţepături sunt benigne, însă altele (precum cele de albine sau de viespe) pot provoca reacţii alergice grave. Ne putem da seama că avem o reacţie anafilactică la muşcătura de insectă dacă în primele 15 minute apar simptome precum senzaţia de sufocare, urticarie, crampe abdominale şi scăderea tensiunii arteriale.   

Tratament: Preventiv, se pot folosi repelenţi sub formă de sprayuri sau geluri, care se pot aplica inclusiv pe haine şi pe încălţăminte, efectul protector menţinându-se pentru câteva ore.

„Igiena riguroasă a zonei înţepate este importantă, iar aplicarea de dezinfectante, antipruriginoase (contra mâncărimilor), precum şi administrarea de antiinflamatorii sau antialergice pot fi necesare”, spune medicul Călin Ciubotaru.

În cazul în care am fost muşcaţi de ţânţari, zona afectată nu se scarpină, ci se curăţă cu apă şi cu săpun, pentru a se evita pericolul infectării. Apoi, se pune un cub de gheaţă sau o compresă cu apă rece.

Dacă este vorba despre înţepătură de albină sau de viespe, se dezinfectează locul cu spirt medicinal sau cu alcool şi apoi se scoate acul cu o pensetă sterilizată (se trece prin flacără). În cazul în care este vorba despre muşcătură de căpuşe, insecta trebuie scoasă în primele 24 de ore, cu o pensetă cu vârf bont (cel mai bine este totuşi ca insecta să fie scoasă de medic).

Şocul anafilactic apărut în urma înţepăturii de insecte necesită tratament de urgenţă cu adrenalină. Persoanele care au mai avut astfel de alergie în trecut trebuie să aibă asupra lor un dispozitiv de administrare a adrenalinei (seringă autoinjectoare), în lipsa acestuia fiind nevoie de tratament la o unitate medicală. De asemenea, este indicată administrarea orală a unui antihistaminic.

Remedii naturale: Putem ţine ţânţarii la distanţă dacă ne ungem pielea cu ulei de cuişoare, de mentă, de lavandă sau de melisă. Dacă am fost înţepaţi de ţânţari, putem aplica local suc de leuştean sau de ceapă, în cazul muşcăturilor de albine sau de viespe.

Soluţii homeopate: remediul Apis mellifica (obţinut din albine).

INFO: Ţânţarii sunt atraşi de culoarea galbenă, aşa că evită îmbrăcămintea de această nuanţă.

Comprese cu apă rece, pentru arsurile solare  

Dacă exagerezi cu statul la soare, este posibil să te alegi cu arsuri, mai ales dacă ai pielea foarte albă. În funcţie de gravitatea lor, arsurile pot fi uşoare, de gradul I (manifestate prin piele înroşită), de gradul II (însoţite de băşicuţe cu lichid incolor) sau de gradul III (cele mai grave, pentru că pot afecta şi muşchii).

Tratament: În cazul arsurilor solare uşoare, se recomandă aplicarea de comprese cu apă, umede şi reci (de trei ori pe zi şi se lasă 10 minute).

Pielea nu trebuie cojită, iar băşicuţele nu se sparg, deoarece există riscul producerii unor infecţii. Se pot aplica şi creme cu corticoseroizi sau loţiuni calmante speciale (după plajă). Pentru reducerea durerilor se pot lua medicamente precum ibuprofen sau aspirină (copiilor nu li se dă aspirină, pentru că pot face sindromul Reye, o boală gravă, care afectează creierul şi ficatul). Este obligatorie prezentarea la medic dacă apar frisoane, febră, hipotensiune arterială, edem al feţei şi stări de delir, simptome posibile pentru arsurile de tipul II şi III.

Remedii naturale: Peste pielea cu arsuri solare uşoare, poţi pune comprese cu lapte (se lasă 20 de minute, apoi se clăteşte cu apă rece), cu ceai de muşeţel sau de mentă. Efect calmant au şi feliile de cartofi cruzi, aplicate de cinci ori pe zi. Se poate face o baie cu apă la temperatura camerei, în care se pune o cană cu bicarbonat de sodiu.

Soluţii homeopate: Se pot lua alternativ remediile Arnica CH9 şi Belladonna CH9.

Insolaţia, mai frecventă la copii

Pot face uşor insolaţie persoanele care se expun la soare, cu capul neacoperit, mai ales dacă sunt deshidratate şi fac efort fizic, în condiţii de umiditate atmosferică ridicată. „Insolaţiaeste dată de expunerea directă şi prelungită a capului la soare şi se manifestă prin dureri de capviolente, somnolenţă, greaţă şi eventual pierderea cunoştinţei, febră şi uneori arsuri ale pielii. Atenţie, riscul de a face insolaţie este mult mai ridicat la copii”, spune medicul Mihail Gociu.

Tratament: Victima insolaţiei trebuie dusă cât mai repede într-o încăpere răcoroasă şi se va aşeza într-un pat, cu capul mai ridicat decât corpul. Dacă este conştientă, i se dă apă (nu prea rece), iar la încheieturi trebuie să se aplice comprese reci. Masarea corpului (mai ales a mâinilor şi picioarelor) este de ajutor pentru stimularea circulaţiei sângelui. Pentru scăderea febrei se pot lua antitermice (paracetamol).

Remedii naturale: În caz de insolaţie, medicul Cristina Bălănescu recomandă infuzia de soc (2 linguriţe de plantă la 250 ml de apă clocotită, se lasă la infuzat 15 minute şi se beau patru căni pe zi, timp de 7-10 zile) şi infuzia de cătină albă (2 linguri de fructe la 500 ml de apă clocotită, se acoperă 30 de minute, se strecoară şi se bea o cană pe zi, timp de 7-10 zile).

Soluţii homeopate: Remediul Belladonna se va administra atunci când victima îşi revine.

CITAT: „Dacă organismul nu reuşeşte să-şi menţină temperatura în jur de 37 grade Celsius sau pierderile de apă şi de săruri nu sunt înlocuite în mod adecvat, pot apărea crampelede căldură, insolaţia, epuizarea şi şocul hipertermic”, dr. Mihail Gociu, medic de medicină generală, competenţe de medicină de urgenţă.

Simptomele intoxicaţiei alimentare apar în 48 de ore

Sezonul cald le prieşte bacteriilor, care se înmulţesc în voie atunci când nu sunt respectate normele de igienă sau de preparare a alimentelor. „Toxinfecţiile alimentare sau enterocolitele acute de sezon sunt consecinţa consumării unor alimente transportate, depozitate sau preparate necorespunzător. Reprezintă o afecţiune cu caracter sezonier, potenţial gravă, mai ales la copii şi vârstnici”, spune medicul Mihail Gociu.

Simptomele unei toxiinfecţii alimentare debutează în primele 48 de ore de la consumarea alimentului contaminat şi includ diaree, febră, vărsături, crampe abdominale şi dureri de cap. Dacă aceste simptome nu dispar în cel mult două zile, este nevoie de consult medical, deoarece poate fi o formă mai gravă de toxiinfecţie.

Tratament: Regimul alimentar şi hidratarea sunt esenţiale în primele zile ale unei toxiinfecţii alimentare, când sunt recomandate orezul fiert şi supa de morcov. Pentru echilibrarea florei intestinale, se pot lua suplimente cu probiotice şi săruri de rehidratare, pentru refacerea nivelului de electroliţi.

„În cazul apariţiei simptomelor de enterocolită, adică scaune diareice, greaţă şi vomă, eventual febră şi frisoane la câteva ore de la consumul unor alimente alterate, este important să ne adresăm unui medic pentru a primi un tratament corect”, recomandă medicul Mihail Gociu.       

Remedii naturale: Cărbunele medicinal este un remediu util, pentru că absoarbe eficient toxinele. Se mai pot încerca: infuzia de mentă (o linguriţă de plantă la 250 ml de apă, se infuzează 5 minute şi se bea rece, de trei ori pe zi) şi infuzia de roiniţă (o linguriţă de pulbere de frunze la 200 ml de apă clocotită, se acoperă 20 minute, se bea fracţionat, pe parcursul unei zile).  

Soluţii homeopate: Pentru diareea turistului se poate încerca tratamentul homeopat cu remedii precum Bryonia, Chamomilla, Tuya şi Phosphorus.

INFO: Consumul de alcool favorizează apariţia insolaţiei, pentru că accentuează deshidratarea.

Leşinul, frecvent în rândul cardiacilor

Pentru persoanele cu probleme de sănătate precum cardiacii, cei cu hipocalcemie şi cei cu hipotensiune, temeperaturile ridicate cresc riscul de lipotimii (stare de leşin, fără pierderea totală a cunoştinţei) sau sincope (leşinul brusc, pierderea tonusului muscular).

Sunt mai vulnerabili lipotimiilor cei care nu se hidratează şi cei stau mult în picioare în încăperi aglomerate, în spaţii neventilate. Leşinul se produce din cauza neoxigenării corespunzătoare a creierului şi este precedat de o stare de rău general, slăbiciune, pete luminoase în câmpul vizual, ameţeli, puls slab şi scăderea tensiunii.

Primul ajutor.Victima trebuie aşezată în poziţia culcat, cu capul pe o parte (pentru a nu-şi înghiţi limba), cu picioarele desupra nivelului corpului (pentru o mai bună circulaţie a sângelui spre creier), iar hainele prea strâmte trebuie desfăcute. Victima trebuie stropită cu apă rece pe faţă sau i se pot pune comprese reci pe frunte. Dacă în urma acestor măsuri nu îşi revine, trebuie chemată Ambulanţa.

Dr. Mihail Gociu, medic de medicină generală, competenţe de medicină de urgenţă

Şocul hipertermic este o urgenţă medicală

Şocul hipertermic apare ca urmare a incapacităţii organismului de a-şi menţine temperatura normală, aceasta crescând repede, ajungând sau depăşind 40 grade Celsius. Se manifestă prin pielea este foarte caldă, roşie şi uscată, dureri de cap violente, dezorientare şi pierderea cunoştinţei (leşin), eventual convulsii.

Ca primă măsură, se solicită serviciul de urgenţe - 112. În aşteptare, persoana trebuie dusă la umbră şi udată cu apă rece, asigurându-se o bună ventilaţie. Dacă este posibil, persoanei i se face un duş rece. Atenţie, fără acordarea rapidă a îngrijirilor medicale, şocul hipertermic poate fi fatal. În cazul epuizării din cauza caniculei, care se manifestă prin somnolenţă, slăbiciune şi oboseală, se recomandă consumarea de sucuri de fructe naturale sau de băuturi energizante diluate cu apă. Dacă simptomele durează mai mult de o oră, este necesar consultul medical.

Ce să conţină trusa de prim ajutor

Ultimul lucru pe care ţi l-ai dori în vacanţă sunt problemele de sănătate. De aceea, dacă suferi de boli cronice, mergi la medicul de familie, atât pentru un control de rutină, cât şi pentru eventuale sfaturi de care ai putea avea nevoie în funcţie de destinaţia de vacanţă. Cu câteva zile înainte, pregăteşte-ţi cu grijă trusa medicală pe care o vei lua cu tine, pentru a fi sigur că nu ai uitat ceva.

„Trusa de prim ajutor se întocmeşte în funcţie de zona în care urmează să fie făcută deplasarea. De regulă, e bine să conţină dezinfectante, comprese sterile, faşă, leucoplast, foarfecă, faşă elastică, garou, mănuşi de latex pentru pansarea altor accidentaţi, medicamente antalgice, antiinflamatoare, antispastice, antidiareice etc. În funcţie de pregătirea medicală a deţinătorului, trusa medicală poate deveni mult mai complexă”, spune medicul Călin Ciubotaru.

Din trusă nu trebuie să-ţi mai lipsească unguentele anibacteriene, loţiunile contra insectelor şi pentru calmarea înţepăturilor (alcool mentolat), plasturii, gelurile pentru atenuarea durerilor (în caz de lovituri, contuzii), antivomitivele, antipireticele, laxativele şi antihistaminicele. Nu în ultimul rând, pune în geantă şi o broşură cu instrucţiuni de prim ajutor.

SFAT: Nu lua întreaga cutie cu medicamente, ci doar o folie.

Telefoane utile în caz de urgenţe

112 – Serviciul de Urgenţă

021/210.62.82, număr de urgenţe toxicologice (Toxapel), în cazul în care copilul a înghiţit un medicament sau orice tip de substanţă chimică

0725.826.668 – Dispeceratul Naţional Salvamont

Comenteaza Tipareste Trimite pe: Yahoo! Messenger
Adauga un comentariu »