Atacurile de panică durează între câteva secunde şi câteva zeci de minute şi se sfârşesc printr-o senzaţie de uşurare şi de oboseală intensă. În plus, apar brusc şi fără o cauză aparentă.
Cei care se confruntă cu această problemă resimt o stare de rău fizic cu câteva clipe înaintea producerii atacului de panică. La apariţia acestui simptom, ei intră şi mai tare în panică, agravându-şi starea de rău. Episodul se poate produce în orice situaţie, cum ar fi în timpul nopţii, pe stradă sau a birou.
Cauzele, greu de precizat
Cauzele unui atac de panică nu sunt întotdeauna cunoscute. Episoadele pot apărea spontan, aparent fără un motiv anume. Altele apar după o perioadă de timp de la expunerea la stimulul declanşator, iar legătura dintre cele două nu este conştientizată.
De cele mai multe ori, atacurile de panică sunt cauzate de o fobie, ca de exemplu frica de şerpi sau de păianjeni ori teama de locurile aglomerate, foarte strâmte sau de înălţimi.
Stresul, un factor de risc major
Legătura dintre stres şi atacurile de panică este dovedită ştiinţific. Teoretic, fiecare dintre noi are un prag de toleranţă la stres de care, dacă trece, poate suferi un atac de panică. Acest prag este diferit de la individ la individ, iar vulnerabilitatea crescută în faţa crizelor poate avea diverse cauze. Iată care sunt cele mai prezente cauze:
* Factorii de risc genetici pot fi identificaţi la rudele de gradul întâi, dar asupra lor nu se poate acţiona.
* Factorii de risc biologici reprezintă modificarea unor substanţe din creier, ca de exemplu serotonina. Echilibrul poate fi restabilit prin tratament medicamentos.
* Factorii de risc psihologici se referă la evenimente stresante (decesul unui apropiat, separarea, abandonul, pierderea slujbei). 80% dintre cei care trec printr-un atac de panică s-au confruntat de curând cu un astfel de eveniment.
Să apelezi la medicamente?
Psihoterapia te poate ajuta să-ţi controlezi mai bine reacţiile în timpul unui atac de panică, dar este indicată în cazul în care episoadele sunt frecvente şi foarte intense. De obicei, terapia este completată cu un tratament medicamentos, prescris de medic.
Şedinţele de psihoterapie te vor învăţa să te relaxezi şi să reacţionezi realist la apariţia simptomelor. Totodată, vei afla care este cauza care-ţi provoacă această reacţie de apărare a organismului. Odată înţeles acest lucru, calea spre vindecare este mult mai uşoară.
Încearcă să respiri normal
În timpul unui atac de panică, respiraţia are un ritm mult mai rapid decât în mod normal. Acest lucru duce la ameţeală sau la senzaţia de leşin, agravând teama şi celelalte simptome. De aceea, controlul respiraţiei te ajută să treci mai uşor peste un astfel de episod. Inspiră şi expiră lent, încercând să-ţi concentrezi atenţia pe respiraţie.
Poţi sta aşezat sau întins, într-o poziţie comodă şi într-un loc liniştit. Este important să conştientizezi faptul că este vorba despre un atac de panică. Încearcă să te controlezi şi repetă-ţi în minte că nu ţi se va întâmpla nimic grav.
Nu-l confunda cu un infarct!
Atacul de panică are unele dintre simptomele unei crize cardiace: palpitaţii, dureri sau jenă în capul pieptului. Simptomul care le diferenţiază însă este frica sau disconfortul intens care apare în timpul unui atac de panică.
Alte caracteristici ale acestui episod sunt dificultăţile respiratorii, senzaţia de sufocare, ameţeală, vertij, senzaţia de instabilitate şi de ireal, bufeuri de căldură sau frisoane, transpiraţie, senzaţie de leşin, frica de a muri sau de a înnebuni ori teama de a comite un act necontrolat.
. Sotul meu sufera de doi ani si nu reusim sa scapam de ACEASTA SENZATIE URITA.